joi, 12 aprilie 2012

Our Untold Story(by Andreea McKagan)

Andreea este atat de prinsa de povestea asta cu cele 3 surori despartite la nastere incat s-a hotarat sa o asterne pe hartie iar eu mi-am permis sa o postez aici pentru a vedea si publicul larg ce poate debita un creier de geniu.
Urmatoarea povestire este scrisa si gandita exclusiv de Andreea McKagan(n-am scris Rujan ca sa arate mai teatral).

E ingrozitor ca toata viata sa traiesti fara sa stii care sunt rudele tale adevarate,fara sa-ti cunosti surorile de mult pierdute.Printr-o asemenea tragedie au trecut trei fete:Sianna,Sunshine si Debbie,care au fost despartite la nastere in 3 colturi ale Americii,un singur lucru unindu-le: dragostea pentru arta.

-Sianna,cand vezi ca adversarul se ridica aplici neaparat sulita,fara sa stai pe ganduri!

-Da,domnule antrenor!

-Iar cand simti ca nu mai poti,trage puternic aer in piept si motiveaza-te!

-Am inteles!striga Sianna care aproape sare pe antrenor sa il bata.

Adevarul era ca luptele nu erau deloc usoare.Trebuia sa ai multa tenacitate,forta si control.La care mai pui antrenamente de dimineata devreme pana seara tarziu.Sianna insa era obisnuita,era cea mai buna luptatoare din lotul sau si avea desigur multe premii si medalii.Dezgustata fiind de colegii sai superficiali a incercat de mica sa fie cu o treapta mai sus decat ceilalti,a fost o adevarata luptatoare si pana si ea era mandra de sie insasi.Traia in Los Angeles,un oras in care pericolele te pandesc la fiecare pas.Insa ea se obisnuise.Era ceva mai diferita fata de ceilalti adolescenti,putem spune chiar mai matura.Iubea intr-adevar arta,indiferent de ce fel era ea.Canta la voce intr-o trupa in plina ascensiune numita The Mopz,desenele ei erau intr-o galerie(ce-i drept micuta,insa erau apreciate) si era pasionata de romane politiste si criminalistica.

In Seattle traia o fata pe nume Debbie,chitarista in The Drunk Toddlers,trupa pe care a planuit-o inca de mica,insa nu a reusit sa o formeze decat acum un an si 4 luni.Chitara era viata ei,dupa indelungi prietenii esuate chitara era singura care ii alina durerea.Era o fire nepasatoare,ajunsese sa nu mai puna suflet in nicio prietenie sau relatie,doar in cantecele pe care le compunea cu colegii de trupa,cam singurele fiinte umane care o intelegeau.Oricat de aproape i-ar fi fost familia,aceasta se simtea singura si credea ca rostul ei este sa stea in grupuri restranse de oameni.Unii o considerau teribilista si ciudata,insa nu era deloc asa.Era o persoana perfect normala,insa doar nu lasa pe nimeni sa ii intre pe sub piele.Visul ei era sa traiasca viata intensa de rockstar,de aceea punea trup si suflet in cantecele ei si era absolut increzatoare ca in viitor va ajunge mare.Pasiunea ei era arta,insa ii placea si stiinta,intrucat putea sa stea o noapte intreaga meditand asupra unei ecuatii matematice complicate sau studia din toate punctele de vedere o stea obisnuita de pe cer.Isi mai varsa din cand in cand amarul in alcool si tigari,acestea din urma fiind viciul ei principal.

O alta fata,un alt oras.Sunshine traia in New Jersey.O fata cuminte,cumsecade,visul oricarui parinte.Literatura era dragostea vietii ei.Putea sa stea nopti de-a randul citind carti,compunand chiar,fara sa se plictiseasca.Era un elev model,o fata delicata si timida.Din acea faptura nu puteau iesi decat lucruri bune.Un singur lucru o facea diferita fata de ceilalti:muzica buna.Traind intr-un oras in care majoritatea tinerilor ascultau comercialisme,aceasta a reusit sa ramana convertita la muzica de calitate.Lua in lectii de chitara,era chiar si intr-o trupa,Good Times USA.Era melancolica,plangea chiar des din motive numai de ea stiute.Un lucru este cert insa,asta o linistea si ii dadea putere.Nu era chiar atat de inocenta pe cat parea,avea ganduri si mai negre,insa niciodata nu le mediatiza si isi lasa la suprafata doar partea buna.

Intamplarea face ca in Los Angeles sa se sustina un concurs al trupelor in plina ascensiune din toata America.Astfel Sunshine si Debbie erau deja ajunse in L.A. cu Good Time USA si The Drunk Toddlers.Sianna participase deja la prea multe concursuri de gen si The Mopz castigase notorietate,era deja o trupa cunoscuta in oras.Cantasera in niste cluburi si aveau chiar si un fan club infiintat de colegii lor din liceu.

Ca in fiecare zi,Sianna si colegii din trupa mergeau intr-un mic bar pentru a bea o bere.Debbie si Sunshine deja facusera cunostiinta intr-un alt bar din Los Angeles.Isi gasisera multe lucruri in comun si erau chiar foarte surprinse ca se aseamana atat de mult.Un singur lucru era diferit la ele: Sunshine era linistita si la locul ei,Debbie nu prea era pe craca ei.Ii placea sa barfeasca si sa jigneasca persoanele de pe strada,se lua de orice nu-i convenea,mai punea piedici persoanelor,si ma rog,orice nu facea o persoana normala.Lui Sunshine nu ii era totusi rusine cu prietena ei,chiar ii placea sa-si gaseasca prieteni mai diferiti si parca avea si ea o mica dorinta de a se schimba putin.Voia sa iasa din pielea fetei cuminti si sa guste din plin viata de hoinar.Asadar,ajung in clubul in care isi facea veacul Sianna.Ea era oaspete de onoare al barului,doar in cazuri foarte rare lipsind de acolo.Ea,dura din fire(o ajuta si constructia atletica si faptul ca stia sa se bata), a reusit sa goneasca niste clienti enervanti,fapt care a facut lumea sa se fereasca de bar.Asadar,numai in cazuri foarte speciale cineva necunoscut putea intra in “barul Siannei”.Intrate acolo,Sunshine si Debbie dau nas in nas cu Sianna:

-Cine sunteti si ce va aduce aici?sare aceasta la ele.

-Stai usor,fato.Am venit pentru o bere.O putem primi?spune Debbie care,spre deosebire de Sunshine,nu se arata speriata de Sianna.

-Tupeista fata…Imi place! I-ati prietena si serviti-va cu bere.Platesc eu.

-Stai putin.Nici macar nu ne cunostem!Esti sigura?spune surprinsa Sunshine.

-Desigur!Nu sunteti de prin preajma,nu?

-Ah,nu.Eu sunt din Seattle iar ea din New Jersey.Am venit pentru concursul acela cu trupe.

-Oh,niste nenorociti!Nu va recomand sa va duceti acolo.Nicio trupa care a participat nu a devenit asa cunoscuta cum zic organizatorii.Am simtit asta pe pielea mea.

-Ai o trupa?spun cele doua.

-Da,sunt solista la The Mopz.

-Eu am auzit de voi,sunteti buni,spune Debbie.

-Multumim.Si,voi doua aveti o trupa impreuna?

-Ah,nu,ne-am intalnit tot azi,aici.Eu sunt chitarista intr-o trupa numita Good Times USA.

-Si eu tot chitarista,in The Drunk Toddlers.

-Inspirat nume!Ah,scuze,nu m-am prezentat.Eu sunt Sianna.

-Eu sunt Sunshine,incantata de cunostiinta!

-Iar eu Debbie.Imi pare bine!Deci,zici sa nu mai participam la concurs?

-Nu am zis asta,v-am zis doar ca aia sunt doar niste masini de luat bani.Daca nu le dai plicuri groase nici nu se uita la tine.In orice caz…aveti unde sa dormiti?

-Pai,eu si trupa nu prea avem.Speram sa mergem la un motel sa inchiriem o camera,spune Debbie.

-Nu-ti fa probleme,veniti la mine!Am niste camere goale.

-De unde pot avea incredere in tine?

-Nu-ti fa griji,sunt cunoscute pe aici pentru faptul ca mai gazuiesc unele trupe venite pe aici in turnee.Iar tu,draguto?Unde dormi?

-Acum ca am aflat asta,sper ca tot la tine!

-Si mai bine!Stiti,e ceva la voi doua care imi place.In fine,sa lasam presupunerile deoparte si sa bem ceva.

Fetele povestesc tot felul lucruri si ajung la concluzia ca toate trei se aseamana extraordinar de mult.

-Si…credeti ca am putea fi surori?spune curioasa Debbie.

-Ah,in niciun caz!Asta ar insemna ca doua dintre noi,sau chiar toate sa fim adoptate.Eu una pot sa zic ca sunt sigura ca nu sunt adoptata!zice Sunshine.

-De unde stii?Eu spre exemplu am aflat acum un an ca am fost luata dintr-un centru de plasament la 2 luni de la nastere,spune Sianna care nu se arata afectata deloc de asta.

-Stiu sigur!Adica,simt asta!

-Mai ai frati?

-Nu.

-Semeni macar umpic cu ai tai?

-Ah,nu prea.Suntem firi diferite,nici la fizic nu seman cu ei mai deloc.

-Ha,e clar!Esti adoptata!spune Debbie.

-Dar e imposibil!Tu Debbie?

-Eu am aflat ca sunt adoptata de la o familie de dependenti care faceau copii in fiecare seara.Eu am fost mai norocoasa si am fost adoptata de o familie mai putin vicioasa.

-E extraordinar!Si parintii mei tot dependenti au fost!exclama Sianna minunata de acest lucru.

-Eu tot nu zic ca sunt adoptata…

-Ba esti!E evident,Sunshine!Nu ti se pare ciudat ca niciuna dintre noi nu are frati sau surori,ca niciuna nu seamana cu parintii adoptivi?Nu sunt prea multe coincidente?Asta e destinul nostru!sa ne italnim si sa ne unim fortele.

-Bine,am inteles.dar nu imi pot reveni din soc!E ciudat.Am venit din cealalta parte a tarii pentru a castiga un concurs de muzica si uite-ma aici band bere cu surorile mele pierdute!

Intr-adevar,era ciudat.Acesta era ultimul lucru la care aceste fete s-ar fi gandit vreodata.Soarta insa le-a unit,au lasat cele trei formatii si au format una doar a lor,selectand un membru din Mopz,Drunk Toddlers si Good Times USA pentru a le acompania.La insistentele Siannei trupa s-a numit Sweet Leaf si a avut mai mult succes decat ar fi avut cele trei trupe la un loc.Intr-adevar,cu o voce extraordinara si cu doi chitaristi de exceptie nu se putea crea nimic in afara de magie.Sunshine a aflat in cele din urma ca era adoptata,fiind putin afectata de asta pentru ca surorile ei o incurajau si o sustineau.Nu au vrut niciodata sa-si cunoasca parintii adevarati si au depus un juramant al lor: sa nu se mai desparta niciodata.Sunshine si Debbie au ramas in Los Angeles cu Sianna si au trait din plin viata de rockstar.Debbie a ajuns si ea in pragul dependentei(nu se stie de unde facuse rost de niste cocaina),insa a fost incurajata de surorile ei sa mearga mai departe si a renuntat la droguri,in acest moment principala ei grija fiind compusul melodiilor Sweet Leaf.Sianna a renuntat la lupte in favoarea muzicii si nu regreta absolut nimic.Sunshine si-a publicat romanele care au devenit foarte cunoscute.

Sweet Leaf este in acest moment o trupa de succes,povestea emotionanta din spatele ei fiind insa cunoscuta de foarte putina lume…


Pentru cei ce au fost mai atenti decat mine si si-au dat seama despre ce este vorba numai bine:))).

5 comentarii:

  1. Okay.Deci oficial m-am facut de ras.
    Mie una nu imi place,sunt doar niste randuri anapoda,absolut nimic extraordinar,emotionant sau artistic.In comparatie cu ce creatii faceti voi,asta a mea este compunere de clasa a 3-a.

    Acum sa vedem daca ceilalti isi vor da seama despre cine este vorba in povestire :>

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie imi place si vezi ca daca ma mai ridici mult in slavi raman nabii fara inspiratie:))
      Sunt sigura ca ei or sa-si dea seama...doar nu sunt toti asa tampi ca mine:))

      Ștergere
    2. Dar nu te ridic in slavi,comparam ce scriu eu cu ce scrieti voi :))
      Sper si eu sa-si dea seama 8-|

      Ștergere
  2. Ce dragut, tocmai am aflat ca ma cheama Sunshine :)). M-ai descris extrem de bine, in afara de faza cu timiditatea (da, sunt putin rusinoasa, dar nu atat de mult pe cat las impresia).
    Si sa stii ca si doar faptul ca te-ai gandit la o poveste a noastra - cum se spune prin popor - ma unge pe suflet! :X

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Idee de poveste si intregul format a fost al Andreei dar m-a rugat sa o ajut cu numele,deci daca iti place sau nu "numele tau" sa stii ca e vina mea:">

      Ștergere